1. General
- reprezintă una din componentele esenţiale ale poziţiei geografice a ţării noastre, alături de Carpaţi şi Marea Neagră
- ţară dunăreană – aproximativ 38% din lungimea acestui fluviu şi partea cea mai importantă ca debit şi nagivaţie, inclusiv gurile sale, se situează în teritoriul românesc
- cel mai important fluviu din Europa
- izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania)
- se varsă în Marea Neagră prin trei braţe
- Chilia
- Sulina
- Sfântu Gheorghe
- de la izvoare până la vărsare străbate teritoriul a opt ţări
- Austria
- Bulgaria
- Germania
- Iugoslavia
- România
- Slovacia
- Ucraina
- Ungaria
- trec prin capitalele
- Viena
- Bratislava
- Budapesta
- Belgrad
- în drumul său, taie de-a curmezişul multe lanţuri muntoase şi drenează numeroase câmpii
2. Geneză
- formarea cursului se face în pleistocen
3. Lungimea
- totală – 2.857 km.
- 1.075 km. (38%) – tangent sau traversează teritoriul ţării noastre
4. Debitul
- al doilea din Europa după Volga
- la intrare – 5.560 m3./sec.
- la prima bifurcaţie – 6.470 m3./sec.
5. Afluenţii
- afluenţi principali – aureolă în jurul Carpaţilor
- Tisa
- Siret
- Prut
- afluenţi de ordin doi – direcţii radiale
- Nera
- Cerna
- Jiu
- Olt
- Argeş
- Ialomiţa
6. Sectoarele
6.1. Defileul Baziaş – Orşova
- formă de defileu
- aşezat între
- Munţii Banatului
- munţii de pe teritoriul Iugoslaviei
- lungimea – 134 km.
- cel mai lung defileu din Europa
- prezintă
- sectoare înguste
- Cazanele Mari
- Cazanele Mici
- lărgiri (bazinete)
- Moldova Veche
- Orşova
- lacul Porţile de Fier I
- imens lac de acumulare
- între Munţii Almăjului şi Podişul Mehedinţi
- în sudul Munţilor Locvei
- asigură apa
- sistemului hidroenergetic
- de navigaţie
- construit în colaborare cu Iugoslavia
- se rezolvă problema navigaţiei pe Dunăre
- valoare turistică
6.2. Sectorul Porţile de Fier – Călăraşi
- curs domol
- albie
- 800 m. lăţime medie
- pescaj minim de 2 m. (la ape mici)
- vecini
- stânga – Câmpia Română
- dreapta – Câmpia înaltă a Dunării (Bulgaria)
- Ostrovu Mare
- Porţile de Fier II
- acumulare de apă
- contribuie la
- hidroenergie
- dezvoltarea navigaţiei
- creşterea pescajului
- oraşul Giurgiu
- cu pod peste Dunăre
- construit în colaborare cu Bulgaria
- rol important în transport
6.3. Sectorul Călăraşi – Brăila
- de la Călăraşi se îndreaptă spre nord
- se desface de două ori în câte două braţe, cuprinzând două incinte
- Balta Ialomiţei - între
- Dunăre
- braţul Borcea
- Insula Mare a Brăilei sau Balta Brăilei - între
- Dunărea Veche (Măcin)
- braţul Dunării Nouă (Cremenea)
- înainte erau
- zone mlăştinoase
- cu gârle şi lacuri
- în prezent sunt
- îndiguite
- drenate
- cultivate agricol
- la Cernavodă
- pod peste Dunăre
- spre Constanţa
- calea ferată
- şoseaua
- începe canalul Dunăre – Marea Neagră
- la Giugeni-Vadu Oii
- pod peste Dunăre
- începe canalul Bucureşti – Constanţa
6.4. Sectorul Brăila – Sulina
- corespunde Dunării maritime
- ocoleşte pe la nord Podişul Dobrogei
- se îndreaptă spre mare, formând, la vărsare, deltă
- braţele sunt
- la Pătlăgeanca
- Chilia
- Tulcea
- aval de Tulcea
- Sulina
- Sfântu Gheorghe
- prezintă adâncime ce asigură navigaţia navelor maritime cu pescaj de 7 m.
7. Volumul apelor fluviale
- pe braţe
- Chilia – 60%
- Sulina – 18.8%
- Sfântu Gheorghe – 21,2%
- la Sulina
- canalizat pentru navigaţie
- se scurge cea mai mică cantitate de ape
- se navighează deoarece este cel mai scurt şi rectiliniu
- cel mai redus coeficient de sinuozitate
8. Cantitatea de aluviuni transportată anual
- 58,7 milioane tone
- aluvionarea continuă a Deltei şi înaintarea ei spre mare în dreptul gurilor se datoreşte acestei cantităţi mari de aluviuni pe care Dunărea le depune în
- Deltă
- mare
- se explică
- formarea “barei” de la Sulina
- deltele secundare de la
- gura Chiliei
- dreptul insulei Sacalinu Mare
- lângă braţul Sfântu Gheorghe
- datorită decantării bruşte a aluviunilor în suspensie, la contactul cu apele sărate ale mării
9. Importanţa Dunării
9.1. Transport fluvial
- pot naviga nave cu pescaj de
- 2 m. pe Dunărea fluvială
- 7 m. pe Dunărea maritimă
- se efectuează o parte a schimburilor comerciale dintre ţările din
- Europa centrală
- sud-estul Europei
- pe parcursul Dunării s-au dezvoltat oraşe cu funcţiuni portuare
9.1.1. Porturi fluviale
- Orşova
- sub 25.000 locuitori
- strămutat pe un nou amplasament în urma creării lacului de acumulare de la Porţile de Fier
- specializat pentru transport de minereu de fier
- şantier naval
- alte ramuri industriale – bumbac
- staţiune de cercetări geografice
- Drobeta – Turnu Severin
- 115.000 locuitori
- oraş din perioada romană (Drobeta)
- funcţie industrială
- termocentrală
- vagoane
- vechi şantier naval
- confecţii
- morărit şi panificaţie
- celuloză şi hârtie pe bază de lemn de fag
- combinat de prelucrare complexă a lemnului
- conserve de carne
- Moldova Veche
- sub 25.000 locuitori
- amenajat pentru transport de minereu
- Turnu Măgurele
- 25.000 – 50.000 locuitori
- din perioada romană (Turris)
- funcţie industrială
- combinat de îngrăşăminte fosfatice
- acid sulfuric
- îngrăşăminte chimice complexe
- termocentrală
- conserve de legume
- amenajat pentru transporturi de minereu
- Giurgiu
- 74.000 locuitori
- funcţie industrială
- construcţii de maşini (şantier naval)
- produse clorosodice
- prefabricate din beton
- bumbac
- zahăr
- Călăraşi
- 76.000 locuitori
- în plină dezvoltare
- oraş apărut în secolul al XIX-lea ca urmare a aşezării sale într-o zonă agricolă
- funcţie industrială
- siderurgică (cu combinat)
- termocentrală
- celuloză pe bază de paie
- prefabricate din beton
- confecţii
- zahăr
9.1.2. Porturi fluvio – maritime
- Galaţi
- 234.000 locuitori
- dotat cu
- mecanisme de încărcare şi descărcare
- mari spaţii de înmagazinare
- importante şantiere navale
- oraş din perioada feudală
- funcţie industrială
- termocentrală – Chişcani
- siderurgie
- echipament industrial
- combinat de celuloză şi hârtie
- fibre şi fire artificiale
- furnire şi placaje
- combinat de prelucrare complexă a lemnului
- chibrituri
- azbociment
- mătase artificială
- confecţii
- morărit şi panificaţii
- conserve de carne
- Brăila
- 97.900 locuitori
- dotat cu
- mecanisme de încărcare şi descărcare
- mari spaţii de înmagazinare
- importante şantiere navale
- oraş din perioada feudală
- funcţie industrială
- termocentrală (Chişcani)
- siderurgie
- echipament industrial
- combinat de celuloză şi hârtie
- fibre şi fire artificiale
- furnire şi placaje
- combinat de prelucrare complexă a lemnului
- chibrituri
- azbociment
- mătase artificială
- confecţii
- morărit şi panificaţii
- conserve de carne
- Tulcea
- 97.900 locuitori
- din perioada daco-romană (Aegyssus)
- datorită adâncimilor mici din bazinul său portuar, nu a fost folosit până acum ca port maritim
- se fac lucrări pentru amenajarea radei maritime, unde ce vor descărca
- produse minerale
- concentrate neferoase
- mari posibilităţi de creştere
- funcţie industrială
- alumină
- termocentrală
- siderurgie
- şantier naval
- converse de peşte
- Sulina
- 5.400 locuitori
- odată port de transbordare a mărfurilor
- acum port maritim
9.1.3. Canalul Dunăre – Marea Neagră
- inaugurat în 1984
- rol deosebit
- lungimea de 64,2 km. din care se reduce distanţa de transport dintre Cernavodă şi Constanţa cu aproape 400 km.
- ramificaţie
- de la Poarta Albă
- până la Midia – Năvodari
- rol important pentru toate ţările ce folosesc pentru transportul pe apă
- Dunărea
- Marea Neagră
9.2. Hidroenergia
- lacul de acumulare Porţile de Fier
- în colaborare cu Iugoslavia
- pentru :
- sistemul hidroenergetic
- navigaţie
- Ostrovu Mare
- în colaborare cu Iugoslavia
- pentru hidrocentrala Porţile de Fier II
9.3. Irigaţii
- Câmpia Română
- Terasa Brăilei
- Ialomiţa – Călmăţui
- Pietroiul – Ştefan cel Mare
- Gălăţui – Călăraşi
- Moştiştea
- Giurgiu – Răzmireşti
- Olt – Călmăţui
- Sadova – Corabia (pe nisipuri)
- Vitormureşti - Slatina
- Dobrogea
- sistemul Carasu
- canalul Dunăre – Marea Neagră
9.4. Domeniul de pescuit
- peşti cum ar fi :
- crapul
- carasul
- platica
- ştiuca
- şalăul
- sturioni cum ar fi :
- cega
- nisetrul
- morunul
- păstruga
- peşti fără oase (peşti migratori, ce pătrund pe parcursul Dunării pentru depunerea icrelor)
- scrumbia de Dunăre
9.5. Obiectivele turistice naturale
- rezervaţia de peisaj şi floră de la Cazane
- zona defileului
- lacul de baraj
- Delta Dunării
- rezervaţii naturale :
- floristică – Hasmacu Mare şi Letea
- faunistică - Matiţa
- pădurea de stejari – grindul Letea
- dune de nisip :
- grindul Caraorman
- grindul Sărăturile
- aşezările :
- Maliuc
- Mila 23
- Sulina
- Sfântu Gheorghe
9.6. Domeniul agricol
- lunca Dunării
- la început – îngustă de câţiva kilometrii
- spre est din ce în ce mai largă
- circa 25 km. – zona Bălţii Brăilei
- ample lucrări de amenajare
- desecarea depresiunilor lacustre
- amenajarea de terenuri agricole (unde se cultivă porumbul)
9.7. Aşezările urbane
- aşezările urbane cu funcţie portuară
- aşezările urbane cu şantiere navale
- aşezările umane cu alte industrii