Find on Web

Tuesday, January 12, 2010

Dunărea un "Mijloc de lume"



1.     General
-         reprezintă una din componentele esenţiale ale poziţiei geografice a ţării noastre, alături de Carpaţi şi Marea Neagră
-         ţară dunăreană – aproximativ 38% din lungimea acestui fluviu şi partea cea mai importantă ca debit şi nagivaţie, inclusiv gurile sale, se situează în teritoriul românesc
-         cel mai important fluviu din Europa
-         izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania)
-         se varsă în Marea Neagră prin trei braţe
-         Chilia
-         Sulina
-         Sfântu Gheorghe
-         de la izvoare până la vărsare străbate teritoriul a opt ţări


-         Austria
-         Bulgaria
-         Germania
-         Iugoslavia
-         România
-         Slovacia
-         Ucraina
-         Ungaria


-         trec prin capitalele
-         Viena
-         Bratislava
-         Budapesta
-         Belgrad
-         în drumul său, taie de-a curmezişul multe lanţuri muntoase şi drenează numeroase câmpii

2.     Geneză
-         formarea cursului se face în pleistocen

3.     Lungimea
-         totală – 2.857 km.
-         1.075 km. (38%) – tangent sau traversează teritoriul ţării noastre

4.     Debitul
-         al doilea din Europa după Volga
-         la intrare – 5.560 m3./sec.
-         la prima bifurcaţie – 6.470 m3./sec.

5.     Afluenţii
-         afluenţi principali – aureolă în jurul Carpaţilor
-         Tisa
-         Siret
-         Prut
-         afluenţi de ordin doi – direcţii radiale
-         Nera
-         Cerna
-         Jiu
-         Olt
-         Argeş
-         Ialomiţa

6.     Sectoarele
6.1.          Defileul Baziaş – Orşova
-         formă de defileu
-         aşezat între
-         Munţii Banatului
-         munţii de pe teritoriul Iugoslaviei
-         lungimea – 134 km.
-         cel mai lung defileu din Europa
-         prezintă
-         sectoare înguste
-         Cazanele Mari
-         Cazanele Mici
-         lărgiri (bazinete)
-         Moldova Veche
-         Orşova
-         lacul Porţile de Fier I
-         imens lac de acumulare
-         între Munţii Almăjului şi Podişul Mehedinţi
-         în sudul Munţilor Locvei
-         asigură apa
-         sistemului hidroenergetic
-         de navigaţie
-         construit în colaborare cu Iugoslavia
-         se rezolvă problema navigaţiei pe Dunăre
-         valoare turistică

6.2.          Sectorul Porţile de Fier – Călăraşi
-         curs domol
-         albie
-         800 m. lăţime medie
-         pescaj minim de 2 m. (la ape mici)
-         vecini
-         stânga – Câmpia Română
-         dreapta – Câmpia înaltă a Dunării (Bulgaria)
-         Ostrovu Mare
-         Porţile de Fier II
-         acumulare de apă
-         contribuie la
-         hidroenergie
-         dezvoltarea navigaţiei
-         creşterea pescajului
-         oraşul Giurgiu
-         cu pod peste Dunăre
-         construit în colaborare cu Bulgaria
-         rol important în transport

6.3.          Sectorul Călăraşi – Brăila
-         de la Călăraşi se îndreaptă spre nord
-         se desface de două ori în câte două braţe, cuprinzând două incinte

-         Balta Ialomiţei - între
-         Dunăre
-         braţul Borcea
-         Insula Mare a Brăilei sau Balta Brăilei - între
-         Dunărea Veche (Măcin)
-         braţul Dunării Nouă (Cremenea)
-         înainte erau
-         zone mlăştinoase
-         cu gârle şi lacuri
-         în prezent sunt
-         îndiguite
-         drenate
-         cultivate agricol
-         la Cernavodă
-         pod peste Dunăre
-         spre Constanţa
-         calea ferată
-         şoseaua
-         începe canalul Dunăre – Marea Neagră
-         la Giugeni-Vadu Oii
-         pod peste Dunăre
-         începe canalul Bucureşti – Constanţa

6.4.          Sectorul Brăila – Sulina
-         corespunde Dunării maritime
-         ocoleşte pe la nord Podişul Dobrogei
-         se îndreaptă spre mare, formând, la vărsare, deltă
-         braţele sunt
-         la Pătlăgeanca
-         Chilia
-         Tulcea
-         aval de Tulcea
-         Sulina
-         Sfântu Gheorghe
-         prezintă adâncime ce asigură navigaţia navelor maritime cu pescaj de 7 m.

7.     Volumul apelor fluviale
-         pe braţe
-         Chilia – 60%
-         Sulina – 18.8%
-         Sfântu Gheorghe – 21,2%
-         la Sulina
-         canalizat pentru navigaţie
-         se scurge cea mai mică cantitate de ape
-         se navighează deoarece este cel mai scurt şi rectiliniu
-         cel mai redus coeficient de sinuozitate

8.     Cantitatea de aluviuni transportată anual
-         58,7 milioane tone
-         aluvionarea continuă a Deltei şi înaintarea ei spre mare în dreptul gurilor se datoreşte acestei cantităţi mari de aluviuni pe care Dunărea le depune în
-         Deltă
-         mare
-         se explică
-         formarea “barei” de la Sulina
-         deltele secundare de la
-         gura Chiliei
-         dreptul insulei Sacalinu Mare
-         lângă braţul Sfântu Gheorghe
-         datorită decantării bruşte a aluviunilor în suspensie, la contactul cu apele sărate ale mării

9.     Importanţa Dunării
9.1.          Transport fluvial
-         pot naviga nave cu pescaj de
-         2 m. pe Dunărea fluvială
-         7 m. pe Dunărea maritimă
-         se efectuează o parte a schimburilor comerciale dintre ţările din
-         Europa centrală
-         sud-estul Europei
-         pe parcursul Dunării s-au dezvoltat oraşe cu funcţiuni portuare
9.1.1.   Porturi fluviale
-         Orşova
-         sub 25.000 locuitori
-         strămutat pe un nou amplasament în urma creării lacului de acumulare de la Porţile de Fier
-         specializat pentru transport de minereu de fier
-         şantier naval
-         alte ramuri industriale – bumbac
-         staţiune de cercetări geografice
-         Drobeta – Turnu Severin
-         115.000 locuitori
-         oraş din perioada romană (Drobeta)
-         funcţie industrială
-         termocentrală
-         vagoane
-         vechi şantier naval
-         confecţii
-         morărit şi panificaţie
-         celuloză şi hârtie pe bază de lemn de fag
-         combinat de prelucrare complexă a lemnului
-         conserve de carne
-         Moldova Veche
-         sub 25.000 locuitori
-         amenajat pentru transport de minereu
-         Turnu Măgurele
-         25.000 – 50.000 locuitori
-         din perioada romană (Turris)
-         funcţie industrială
-         combinat de îngrăşăminte fosfatice
-         acid sulfuric
-         îngrăşăminte chimice complexe
-         termocentrală
-         conserve de legume
-         amenajat pentru transporturi de minereu
-         Giurgiu
-         74.000 locuitori
-         funcţie industrială
-         construcţii de maşini (şantier naval)
-         produse clorosodice
-         prefabricate din beton
-         bumbac
-         zahăr
-         Călăraşi
-         76.000 locuitori
-         în plină dezvoltare
-         oraş apărut în secolul al XIX-lea ca urmare a aşezării sale într-o zonă agricolă
-         funcţie industrială
-         siderurgică (cu combinat)
-         termocentrală
-         celuloză pe bază de paie
-         prefabricate din beton
-         confecţii
-         zahăr
9.1.2.   Porturi fluvio – maritime
-         Galaţi
-         234.000 locuitori
-         dotat cu
-         mecanisme de încărcare şi descărcare
-         mari spaţii de înmagazinare
-         importante şantiere navale
-         oraş din perioada feudală
-         funcţie industrială
-         termocentrală – Chişcani
-         siderurgie
-         echipament industrial
-         combinat de celuloză şi hârtie
-         fibre şi fire artificiale
-         furnire şi placaje
-         combinat de prelucrare complexă a lemnului
-         chibrituri
-         azbociment
-         mătase artificială
-         confecţii
-         morărit şi panificaţii
-         conserve de carne
-         Brăila
-         97.900 locuitori
-         dotat cu
-         mecanisme de încărcare şi descărcare
-         mari spaţii de înmagazinare
-         importante şantiere navale
-         oraş din perioada feudală
-         funcţie industrială
-         termocentrală (Chişcani)
-         siderurgie
-         echipament industrial
-         combinat de celuloză şi hârtie
-         fibre şi fire artificiale
-         furnire şi placaje
-         combinat de prelucrare complexă a lemnului
-         chibrituri
-         azbociment
-         mătase artificială
-         confecţii
-         morărit şi panificaţii
-         conserve de carne
-         Tulcea
-         97.900 locuitori
-         din perioada daco-romană (Aegyssus)
-         datorită adâncimilor mici din bazinul său portuar, nu a fost folosit până acum ca port maritim
-         se fac lucrări pentru amenajarea radei maritime, unde ce vor descărca
-         produse minerale
-         concentrate neferoase
-         mari posibilităţi de creştere
-         funcţie industrială
-         alumină
-         termocentrală
-         siderurgie
-         şantier naval
-         converse de peşte
-         Sulina
-         5.400 locuitori
-         odată port de transbordare a mărfurilor
-         acum port maritim
9.1.3.   Canalul Dunăre – Marea Neagră
-         inaugurat în 1984
-         rol deosebit
-         lungimea de 64,2 km. din care se reduce distanţa de transport dintre Cernavodă şi Constanţa cu aproape 400 km.
-         ramificaţie
-         de la Poarta Albă
-         până la Midia – Năvodari
-         rol important pentru toate ţările ce folosesc pentru transportul pe apă
-         Dunărea
-         Marea Neagră
9.2.          Hidroenergia
-         lacul de acumulare Porţile de Fier
-         în colaborare cu Iugoslavia
-         pentru :
-         sistemul hidroenergetic
-         navigaţie

-         Ostrovu Mare
-         în colaborare cu Iugoslavia
-         pentru hidrocentrala Porţile de Fier II
9.3.          Irigaţii
-         Câmpia Română
-         Terasa Brăilei
-         Ialomiţa – Călmăţui
-         Pietroiul – Ştefan cel Mare
-         Gălăţui – Călăraşi
-         Moştiştea
-         Giurgiu – Răzmireşti
-         Olt – Călmăţui
-         Sadova – Corabia (pe nisipuri)
-         Vitormureşti - Slatina
-         Dobrogea
-         sistemul Carasu
-         canalul Dunăre – Marea Neagră
9.4.          Domeniul de pescuit
-         peşti cum ar fi :
-         crapul
-         carasul
-         platica
-         ştiuca
-         şalăul
-         sturioni cum ar fi :
-         cega
-         nisetrul
-         morunul
-         păstruga
-         peşti fără oase (peşti migratori, ce pătrund pe parcursul Dunării pentru depunerea icrelor)
-         scrumbia de Dunăre
9.5.          Obiectivele turistice naturale
-         rezervaţia de peisaj şi floră de la Cazane
-         zona defileului
-         lacul de baraj
-         Delta Dunării
-         rezervaţii naturale :
-         floristică – Hasmacu Mare şi Letea
-         faunistică - Matiţa
-         pădurea de stejari – grindul Letea
-         dune de nisip :
-         grindul Caraorman
-         grindul Sărăturile
-         aşezările :
-         Maliuc
-         Mila 23
-         Sulina
-         Sfântu Gheorghe
9.6.          Domeniul agricol
-         lunca Dunării
-         la început – îngustă de câţiva kilometrii
-         spre est din ce în ce mai largă
-         circa 25 km. – zona Bălţii Brăilei
-         ample lucrări de amenajare
-         desecarea depresiunilor lacustre
-         amenajarea de terenuri agricole (unde se cultivă porumbul)
9.7.          Aşezările urbane
-         aşezările urbane cu funcţie portuară
-         aşezările urbane cu şantiere navale
-         aşezările umane cu alte industrii

No comments:

Post a Comment